Remi joc – Ne gândim, sau nu de la început strategia?

Remi joc - Ne gândim, sau nu de la început strategia?
Precum în orice joc de societate, pentru a fi printre cei câștigători, este important să îți formezi fie o strategie personală (statică – indiferent de persoanele alături de care joci), fie o strategie de moment.

Importanța unei strategii personale

Ceea ce trebuie să reținem însă, este că fiecare dintre noi își formează activ, sau inconștient o strategie încă de când ne așezăm piesele primite pe tablă.

Ceea ce trebuie să reținem este faptul că există cel puțin 3 tipuri de jucători (cei mai des întâlniți).

Tipul nr. 1: Vânătorul de puncte și acțiunile sale în funcție de ceilalți 3 jucători

Vânătorul de puncte va avea întotdeauna grijă ca el să fie cel ce se etalează primul pentru a putea aștepta liniștit să se adune piesele puse jos de jucători (piesele de care fie nu au nevoie, fie se gândesc la faptul că se vor etala, și își vor recupera piesele date).

Vânătorul va avea de ales între două moduri de a acționa în funcție de acțiunile celorlalți 3 jucători. Dacă unul dintre ceilalți 3 jucători s-a etalat, iar piesele strânse pe masă sunt compuse din puncte consistente (ce este peste piesa 9), acesta va rupe de cât de aproape se poate față de coada șirului de cărți. Îți va păstra două piese pe tabla. Cel mai probabil, acele piese de punctaj mic de care tu ai nevoie pentru a te etala.

Crede-mă, a avut grijă să-și păstreze două cărți pe tablă care să aibă legătură, astfel încât să o poată face(cel mai probabil acele cărți de care tu sau oricare dintre cei 3 aveați nevoie pentru a vă etala cu ușurință) – de regulă , sunt acele cărți ce au valoare mică, adică 5 puncte fiecare.

Vânătorul va fi conștient că va rămâne sau nu cu un număr consistent de piese pe tablă din acest moment, însă, în funcție de cărțile adunate pe tablă, a format deja un ” top” al pieselor, în așa fel încât, la finalul jocului să poată închide, sau să rămână cu un total mic de puncte de scăzut.

la ce mă refer când spun despre acest top?
Punctele mari, care pot fi așezate 2 câte 2 în formații cu posibilitate de jonglare între ele (exemplu: 13 de galben și 13 de roșu; 1 de galben, 1 de roșu; 10 de galben, 10 de roșu) – între acestea, el poate jongla, și poate aștepta mai departe ca în șirul de cărți date de către fiecare jucător, să apară din nou o conexiune. Uite aici regulile jocului preferat.

Tipul nr.2 – Strategia „Scapă de piese și închide primul”

Dacă vânătorul, în următoarele două rânduri nu va observa una dintre cărțile care să se potrivească grupelor de câte 2 rămase, iar ceilalți participanți la joc încep să strângă pe masă cel puțin 4 grupe de cărți etalate, va pune în practică strategia avansată nr 2 – SCAPĂ DE CĂRȚI ȘI ÎNCHIDE PRIMUL.

Acesta a fost atent la fiecare carte dată jos de către fiecare dintre cei 3 jucători, el a dedus deja ce cărți au păstrat, și de ce cărți ar avea nevoie fiecare jucător pentru cărțile rămase pe tablă.

Așadar, dacă ceilalți jucători la începutul jocului au renunțat la grupuri mixte de cărți (până în 9 și după 9), acum după ce s-au etalat, vor renunta haotic (însă nu pentru el – va ține o evidență atentă a mutărilor celorlalți).

Vânătorul va specula nevoile celorlalți

Dacă unul dintre ceilalți participanți aruncă de la etalare doar cărți de punctaj mic, vânătorul a sesizat faptul că acel participant are nevoie de ceea ce are el pe tablă, și, va arunca una dintre piesele lui mari de pe tablă, astfel încât să dea impresia că momentul închiderii jocului este aproape, chiar dacă el nu dorește acest lucru (el vânează puncte, el vrea ca la sfârșitul jocului să aibă cele mai multe puncte).

După ce ceilalți jucători au mușcat momeala, și încep să acționeze din instinct (aruncând cărți de valoare mare în șir), vânătorul va mai putea face cel puțin 2 formații și va începe să aplice lipiturile la fiecare dintre jucătorii etalați (inclusiv asupra cărților sale etalate, cărți pe care le numește „rezervă”).

Ce trebuie să reținem

Vânătorul joacă la risc, își crează oportunități, este atent la fiecare dintre jucători (gesturi, timp de gândire, cărți aruncate) și își așteaptă momentul de a ieși în față.

Vânătorul nu câștigă întotdeauna. Va avea o anumită pauză în care va analiza oportunitatea, iar din acest moment poate greși (își poatе pierde șansa de a fi el cel ce va închide), va risca mult, pentru că principala lui dorință, este aceea de a face un total mare de puncte.

Cum îl poți depista?

Va rupe din șirul de cărți până în ultimul moment, chiar dacă s-a anunțat ca având 2 cărți pe tablă (are grijă să îi rămână 2 cărți pe tablă spre finalul jocului, pentru a oferi un final neașteptat celorlalți jucători, pentru a-și oferi oportunitatea de a mai rupe în cazul în care se vor mai arunca în șir cărți cu punctaj mare, sau are planul de rezervă ca, din ultimele 4 cărți rămase în șir, să aibă nevoie de cel puțin 1 iar cu celelalte două, să aibă posibilitatea de a se lipi și cu cealaltă rămasă, de a închide.

Concluzii

Vânătorul, ca și tipologie a jucătorului de Remi este un atent observator, este la începutul meciului calculat, anticipează aproape fiecare mișcare a celorlalți, va limita alegerile celorlalți jucători și va specula fiecare „portiță” pe care o va observa, în funcție de variația de Remi pe care o joacă, deoarece el, la sfârșitul meciului să aibă cel mai mare punctaj.

Acesta are răbdare și nu va ține neapărat să închidă, chiar dacă pentru acest lucru și-a păstrat pe tablă cel puțin 2 cărți salvatoare, jucând la risc, până la sfârșitul meciului, sau până când unul dintre ceilalți 3 jucători vor închide, el poate rupe din șir acea carte care să-i completeze formația, ca apoi să rămână într-o singură carte pe tablă, deci, să închidă.